4 lucruri pe care nu le știi despre educația finlandeză
Educaţia finlandeză și câteva lucruri pe care nu le știm despre aceasta
Sistemul educațional din Finlanda se află în primele cinci ţări din lume la capitolul sisteme performante şi pe primul loc în Europa la acest capitol.
1. Educația speciala este diferită de ceea ce se întâmplă în România
În Finlanda, învăţământul special este definit altfel decât la noi. Ei înţeleg prin nevoi speciale mai ales dificultăţi de învăţare (la scris, citit, matematică sau limbi străine), în timp ce la noi se consideră că doar copiii cu vizibile tulburări senzoriale, de limbaj, de intelect sau comportament se încadrează în această categorie.
În plus, în Finlanda sunt depistate devreme aceste tulburări şi se lucrează foarte mult pe prevenţie. De aceea, în Finlanda nu se consideră că eşti cu nimic special dacă ai nevoie de educaţie specială, iar aproape o treime din elevii finlandezi beneficiază la un moment dat de sprijin suplimentar. Este des întâlnit ca în clase să se afle atât un profesor obişnuit, cât şi un profesor pentru educație speicală care să ofere ajutor în lucrul cu copiii, el putând inclusiv să lucreze cu un singur elev sau cu grupuri mai mici de elevi care au nevoie de timp şi de explicaţii suplimentare pentru a înţelege un concept.
Educația specială seamănă cu meditaţiile de la noi, însă este un serviciu gratuit oferit de statul finlandez, care se asigură astfel că elevii nu acumulează frustrări, goluri în cunoştinţe şi nu abandonează studiile. Într-un fel, este o investiţie care pe termen lung aduce beneficii şi individului, şi societăţii. Felul în care este abordată educaţia specială în Finlanda este cu siguranţă unul dintre factorii care influenţează rezultatele obţinute la testele internaţionale.
În România pierdem anual mii de tineri din cauza testelor standardizate, a competiţiei care nu vine cu măsuri recuperatorii şi a sistemului de plată în funcţie de merite, respectiv rezultate la concursuri şi olimpiade. De fapt, în fiecare clasă din România există copii cu nevoi speciale (în accepţiune finlandeză) şi nici măcar n-ar trebui să ne sperie asta. Dacă ne gândim la propria experienţă ca elevi, ne dăm seama că fiecăruia dintre noi i-ar fi prins bine la un moment dat să aibă un astfel de profesor specializat în deficienţe de învăţare.
2. În Finlanda, mediul de învățare și cadrele didactice sunt mai puțin formale
Nu e niciun secret faptul că învăţarea de profunzime are eficienţă în medii prietenoase. Faţă de România, unde suntem mai degrabă formali, în Finlanda profesorii şi în general oamenii cu funcţii sunt mult mai informali şi mai uşor de abordat. Iar a studia educaţie în Finlanda e ca şi cum ai urca pe Everestul educaţiei: aerul e rarefiat, esenţa vieţii e mult mai clară şi experienţa te transformă fundamental.
3. Educația finlandeză nu are secrete
Secretul învăţământului finlandez este că nu are niciun secret. De fiecare dată când există întrebări se şi răspunde la ele şi asta nu poate să însemne decât o foarte mare deschidere.
4. În Finlanda, orice sursă de informaţie este exploatată
Deşi suntem culturi diferite, nevoile noastre ca oameni, ca profesori/părinţi şi ca elevi rămân aceleaşi. Este interesant cum românii folosesc scuza culturii lor balcanice pentru a nu investi efortul necesar şi a nu-şi îmbunătăţi sistemul educaţional. În timp ce românii caută scuze, Finlanda nu vede o problemă în a învăţa de la Germania, Suedia, Ungaria sau Statele Unite.
sursa: totuldespremame.ro