4 materii pe care copiii ar trebui să le învețe la școală

1. Nutriție și principii alimentare

Școala nu ne învață nimic sau mai nimic despre mâncare, cum, când, ce și de ce să mâncăm. Dat fiind faptul că obezitatea este în floare, din ce în ce mai prezentă în rândul copiilor, nu ar strica să se introducă în școli o materie care să prezinte hrana de la bob la furculiță, cum se produc anumite alimente, cum să citim eticheta unui produs alimentar, de ce să alegem un fruct în locul unui biscuite, care sunt nutrienții de care corpul nostru are nevoie și de ce. Subiectele sunt dintre cele mai diverse și curricula ar fi inepuizabilă. Când copilul ar ieși din școală, ar avea anumite noțiuni legate de alimentație, care l-ar ajuta să facă alegeri mai chibzuite și, poate, pe termen lung, beneficiile s-ar vedea și la nivel de statistici.

Până atunci, să nu ne batem cu pumnul în piept că educația alimentară se face acasă (așa ar fi ideal), pentru că mulți dintre noi nu avem niciun fel de cultură alimentară. Fast-food-urile sunt pline, iar pe rafturile magazinelor stă o proporție covârșitoare de alimente nu tocmai sănătoase, pline de conservanți, coloranți și alte substanțe deloc benefice pentru consumul zilnic sau frecvent. Să nu așteptăm să vină vreun gigant alimentar să ne educe prin vreo reclamă la TV, că interesul marilor companii nu este să ne educe, ci să vândă și/sau să-și consolideze o imagine pozitivă pe piață … cu scopul final de a vinde, bineînțeles.

2. Psihologie/Sănătate emoțională/Educație sexuală

Educația sexuală este un subiect tabu în foarte multe familii și mulți copii cresc cu ideea că i-a adus barza, așa cum mulți părinți trăiesc cu teama că educația sexuală din școli îi va învăța pe copii cum să facă sex sau să devină homosexuali (ultimul nefiind un comportament care se învață, dar discuția asta o lăsăm pe altă dată). Despre importanța educației sexuale am mai scris aici. Haideți să nu-i spunem educație sexuală, ci educație pentru sănătate, unde copiii ar învăța și despre sănătatea emoțională. Vă propun câteva subiecte care ar intra sub umbrela educației pentru sănătate:

modificări corporale la pubertate;
cum apar oamenii pe lume (strict despre funcțiile de reproduce, nu vreun video explicit);
ce sunt bolile cu transmitere sexuală;
cum identificăm hărțuirea/abuzul sexual;
noțiuni despre menstruație;
igiena personală;
nevoia de odihnă;
consumul de substanțe toxice;
noțiuni despre anxietate, depresie, stres; identificarea simptomelor menționate, metode de prevenție și tratament;
tehnici de relaxare;
cum să înveți să îl asculți pe celălalt, să nu judeci, să nu discriminezi
cum să exprimi ceea ce simți, să faci diferența între prejudecăți și informația reală;
cum să îți gestionezi emoțiile și cum să recunoști un comportament toxic;
ce înseamnă bullying, cyberbullying, sexting, intimitate, identitate, etc.;

Acestea sunt doar câteva dintre subiectele care mi-au venit în minte în 2 minute. Materia ar fi stufoasă și aici, utilă cu siguranță, iar o oră pe lună nu ar fi nici pe departe suficientă pentru a acoperi toate aceste aspecte importante.

3. Comunicare

Nu mă refer la orele de comunicare care se fac (se făceau) în școli, nici la metodele de tipul „ce a vrut sa zică autorul”, ci la comunicarea de care copiii pot beneficia pe termen scurt, mediu și lung, mai exact:

cum să te exprimi/să comunici;
cum să îți structurezi un discurs sau o prezentare (cu coerență și elocvență);
cum să susții o dezbatere, să argumentezi un punct de vedere fără a fi agresiv;
cum să combați tracul (și ce este acela);
adițional, pe fondul creșterii fulminante a social media/a comunicării online, noțiuni de comunicare vizuală, foto-video, ce vrei să transmiți, cum să structurezi informația, etc.;
încurajarea gândirii critice – copiii să facă diferența între o informație corectă și un fake news înainte de a răspândi informația respectivă.

4. Educație financiară

Educația financiară este foarte importantă pentru dezvoltarea armonioasă a viitorului adult. În multe case, nu se discută despre bani împreună cu copiii și, adesea, banii au o conotație negativă. Pentru ca cei mici să deprindă obiceiuri financiare sănătoase, cred că este esențial ca ei să învețe despre:

cum se câștigă bani, cum cheltuim, cum economisim și de ce;
care este diferența dintre dorință și nevoie, cum prioritizăm, cum luăm decizii și ce consecințe implică ele;
noțiuni bancare (ce este banca, dobânda, împrumutul, etc.);
ce sunt taxele și impozitele;
ce înseamnă generozitatea, donațiile, voluntariatul, etc.;

Dacă ar exista o materie care să înglobeze mai multe aspecte, aș numi-o viață practică și ea ar include noțiuni de:

Educație civică cu noțiuni legate de offline și online (concepte de cetățean digital, amprentă virtuală) – pentru că ne dorim cetățeni activi și responsabili, care să îți cunoască drepturile, îndatoririle și să aibă capacitatea de a lua decizii informate;
Educație digitală – trăim într-o lume digitalizată și nu putem nega qcest lucru. Trăim în vremuri în care online-ul face parte din viețile noastre, fapt pentru care este necesar să știm cum se utilizează tehnologia și să dezvoltăm competențele digitale ale copiilor;
Cursuri de gătit;
Cursuri de prim ajutor;
Tehnici de supraviețuire și auto-apărare;
Cum să îți identifici înclinațiile și perspectivele de carieră;
Cum să înveți să te organizezi în viața de zi cu zi (time management).

Bineînțeles că aceste noțiuni ar trebui adaptate în funcție de vârstă, dar ele nu ar trebui să fie o prioritate doar pentru adolescenți, de exemplu. Eu consider că pentru fiecare domeniu menționat mai sus, noțiunile ar trebui să fie introduse de la o vârstă fragedă și aprofundate în funcție de etapa de dezvoltare a copilului.

informatia preluata de pe https://www.flaviahiriscau.ro/