Bunăstarea elevilor

Abordările care vizează școala în ansamblul său implică o atenție acordată climatului școlar general. Un mediu de învățare sigur și protector sprijină relațiile benefice pentru și între profesori, personalul școlii și elevi. De exemplu, un mediu fizic sigur, primitor și stimulativ, precum și sporturile și activitățile fizice regulate desfășurate pentru toți elevii sunt importante. Școlile pot investi în managementul conflictelor în cadrul spațiilor comune din școală, pentru a promova o cultură a dialogului și a diversității. Aceste condiții contextuale și de învățare ajută la crearea unui climat benefic și creează un sentiment de apartenență pentru toți elevii.

Toți elevii – dar mai ales cei care prezintă dificultăți de învățare sau dizabilități, sau care se confruntă cu probleme de ordin personal, social sau emoțional – au nevoie de acces facil la profesori sau alți specialiști care pot veni în sprijinul dezvoltării lor educaționale și personale. Activitățile de consiliere și mentorat pot oferi orientare profesională, în timp ce activitățile culturale și extracurriculare sunt importante pentru extinderea aptitudinilor personale și sociale.

O gamă variată de servicii de sprijin și consiliere care se bazează pe o viziune integrativă a individului poate, de asemenea, include servicii sociale și servicii destinate familiei. Ar trebui să se acorde o atenție deosebită impactului evenimentelor critice ale vieții (inclusiv evenimente traumatizante) asupra dezvoltării personale a unui tânăr. Aceasta ar trebui să includă sprijin emoțional și psihologic, oferit în cadrul școlii sau prin intermediul serviciilor și agențiilor locale. Un astfel de sprijin ar trebui să se axeze pe consolidarea încrederii în sine și în ceilalți și a motivației elevului, permițându-i acestuia să își construiască o viziune pozitivă asupra viitorului său. Consilierii sau mentorii de grup pot oferi, de asemenea, un sprijin socio-emoțional eficace.

Profesorii și personalul școlar ar trebui să beneficieze de oportunități de dezvoltare profesională astfel încât să poată oferi ajutor elevilor care au nevoie de sprijin emoțional suplimentar. Aceștia ar trebui să cunoască și să aibă acces la canalele de comunicare, cu scopul de a împărtăși informații personale despre elevi și a accesa sprijin suplimentar pentru elevii respectivi. De asemenea, ar trebui să fie sprijinită bunăstarea emoțională a personalului.

Sondajele și evaluările asupra climatului școlar ar trebui să fie utilizate în mod deliberat și sistematic și ar trebui să implice pe toți membrii personalului și pe toți elevii din școală. Elevii ar trebui să fie implicați în analiză și planificare.

Școlile ar trebui să aibă, de asemenea, strategii de prevenire a comportamentului agresiv . Aceste strategii ar trebui să abordeze toate formele de agresivitate, inclusiv hărțuirea online, pentru a asigura un mediu sigur și pentru a răspunde efectiv încălcărilor drepturilor copiilor. Există cercetări aprofundate asupra metodelor eficiente de combatere comportamentului agresiv și a victimizării în școli. În același timp, măsurile de combatere a tratamentului degradant și a comportamentului agresiv ar trebui să aibă la bază circumstanțele proprii școlii în cauză.

Prezenta evaluare a măsurilor de prevenire și îndreptare a comportamentului agresiv se bazează pe informații calitative și cantitative din 39 de școli. Ea urmărește opt programe de combatere a comportamentului agresiv: metoda Farsta, Friends, Lions Quest, programul Olweus, SET (Social Emotional Training), School Comet, School Mediation și Second Step.

Nicio școală nu a folosit doar un singur program, ci mai curând o combinație de măsuri și programe. S-a descoperit că măsuri diferite au avut efecte diferite asupra băieților și fetelor, sau asupra actelor de agresiune (bullying) socială sau fizică. Niciun program utilizat în mod singular nu a avut un efect pozitiv substanțial. Școlile au avut mai curând succes atunci când au adoptat o abordare sistematică, folosind o combinație de măsuri. Evaluarea descrie experiențele școlare cu diferite programe și măsura în care diferitele programe au contribuit la reducerea comportamentului agresiv.

Agenția Națională Suedeză pentru Educație Evaluarea metodelor de prevenire a comportamentului agresiv (2011)

Alte informații:

Al 8-lea Forum european asupra drepturilor copilului, The Role of Child Protection Systems in Protecting Children from Bullying and Cyberbullying (Rolul sistemelor de protecție a copiilor în protejarea copiilor împotriva comportamentului agresiv și a hărțuirii online), Bruxelles, 17 și 18 decembrie 2013.

Farrington, D.P. și Ttofi, M., School-Based Programs to Reduce Bullying and Victimization: A Systematic Review (Programe școlare pentru reducerea hărțuirii și victimizării: o recenzie sistematică), The Campbell Collaboration, Oslo, 2010.

Nouwen, W., Clycq, N., Braspenningx, M. și Timmerman, C., Cross-case Analyses of School-based Prevention and Intervention Measures, Document de proiect 6, RESl.eu Project, Centrul pentru migrație și studii interculturale, Universitatea din Anvers, 2016.

Agenția Națională Suedeză pentru Educație Evaluation of anti-bullying methods (Evaluarea metodelor de prevenire a comportamentului agresiv), Raport 353, Skolverket, Stockholm, 2011.

Unicef, Rights Respecting Schools Award platformă online

Referințe suplimentare:

Anderson, A. R., Christenson, S. L., Sinclair, M. F. și Lehr, C. A., „Check and Connect: The importance of relationships for promoting engagement with school”, Journal of School Psychology, vol. 42, 2004, pp. 95-113.

Downes, P., „The neglected shadow: Some European perspectives on emotional supports for early school leaving prevention”, International Journal of Emotional Education, vol. 3, nr. 2, 2011, pp. 3-39.

Gresham, F. M., „Evidence-based social skills interventions: Empirical foundations for instructional approaches”, In Shinn, M.R. și Walker, H.M. (Eds.), Interventions for achievement and behavior problems in a three-tier model including RTI, Asociația Națională a Psihologilor Școlari, Bethesda, MD, 2010, pp. 337-362.

Scheel, M., Madabhushi, S. și Backhaus, A., „The academic motivation of at-risk students in a counseling prevention programme”, The Counseling Psychologist, vol. 37, 2009, pp. 1147-1178.

Sinclair, M. F., Christenson, S. L., și Thurlow, M. L., „Promoting school completion of urban secondary youth with emotional or behavioral disabilities”, Exceptional Children, vol. 71, nr. 4, 2005, pp. 465-482.

Skinner, E.A. și Pitzer, J.R., „Developmental Dynamics of Student Engagement, Coping, and Everyday Resilience”, în Christenson, S.L., Reschly, A.L., Wylie, C. (Eds.)

Handbook of Research on Student Engagement, New York, Springer, 2012, pp. 21-44.

White, S. W., și Kelly, F. D., „The school counselor’s role in school dropout prevention”. Journal of Counseling & Development, vol. 88, 2010, pp. 227-235.

sursa:www.schooleducationgateway.eu